1. Acum privim spre cer sfios ca-ntr-o oglindă
Şi multe lucruri ni se par de ne-nţeles;
Adesea nedreptatea-ncearcă să învingă
Fiindcă rodul muncii încă n-am cules.

R. /: Va fi o zi când vom vedea faţă-n faţă,
Când vom primi răspuns la mii de întrebări,
Dar pân-atunci trăim crezând, privind prin ceaţă,
La lucruri ce se par în depărtări. :/

2. De ce-i atâta suferinţă printre oameni
De ce săracii mor de foame între noi?
Când unii se desfată-n lux şi îmbuibare
Pe alţii lasă chiar să piară în nevoi?

3. Oricum am vrea să nu mai fie-n lume ură
Să fie sfântă armonie între fraţi
Să nu mai fie aurul închis în zgură
Şi robii toţi să fie-odată dezlegaţi.

4. Îndepărtat de Dumnezeu ca şi Sodoma
Pământul s-a umplut acum de urâciuni;
Dar iată ce-a adus păcatul printre oameni
Dureri, necaz şi nesfârşite-amărăciuni.

Versuri similare

Versetul Zilei

Filipeni 4:8

Tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna, si orice lauda, aceasta sa va insufleteasca.

Powered by Biblia Online